Referate

Previzualizare referat Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor reprezintă o operaţiune de bază din lanţul de lucrări care fac posibilă valorificarea producţiei pomicole, în ultimă instanţă încasarea sumelor de bani cuvenite şi deci a unui bilanţ profitabil. Recoltarea neglijentă, transportul şi depozitarea defectuoasă vatămă fructele, preţul putând să scadă catastrofal. Noii şi micii fermieri trebuie să cunoască deci câteva reguli de bază pe care cei cu experienţă le cunosc deja.
Momentul optim de recoltare trebuie ales cu cea mai mare atenţie, el precede maturitatea de consum cu de la 1-3 zile  la unele fructe până la 3-4 luni la altele. Maturitatea de consum este acea fază de evoluţie a fructelor în care ele au calităţile organoleptice maxime (textură structurală, gust şi aromă maximă). Ideal ar fi ca fructele să acumuleze aceste calităţi pe pom, dar acest lucru este imposibil deoarece ele se înmoaie, nu mai pot fi transportate, durata de păstrare se reduce considerabil, în plus o mare parte din fructe cad de pe pomi şi se vatămă.
De aceea fructele se culeg la începutul înmuierii pulpei (piersicile, caisele şi prunele), la începutul brunificării seminţelor (merele, perele şi gutuile). Această fază corespunde cu atingerea mărimii şi culorii caracteristice soiului şi cu uşurinţa desprinderii de ramura de rod. În mod ştiinţific, fructele se culeg la un anumit număr de zile de la scuturarea petalelor, care pentru merele de iarnă oscilează între 150 şi 170 zile în funcţie de soi. Cel mai greu se stabileşte data culesului la merele şi mai ales la perele de iarnă.
Verile secetoase şi toride (chiar 2004) accelerează procesele biochimice şi fiziologice de maturare şi deci ne obligă la devansarea datei culesului.
Practic, căpşunile, zmeura, murele, coacăzele se culeg cu 1-2 zile înainte de maturitatea de consum, cireşele, vişinele, afinele, caisele şi prunele cu 2-4 zile mai înainte, piersicile cu 5-7 zile mai înainte, iar merele, perele de iarnă şi gutuile cu mult mai înainte. Nucile, alunele, migdalele şi castanele se scutură când cad cu uşurinţă şi se desprind fără dificultate din mezocarp (coaja verde) sau din involucru (alunele şi castanele).